Modul de determinarea valoarii punctului de pensie are o istorie de cca 10 ani si nu credem ca va inceta curand.
Initial in legea 19/2000 a fost prevazut ca valoarea punctului de pensie sa fie “minim 45 %” din valoarea salariului mediu pe economie din anul precedent. Cand s-a observat ca nu se poate asigura aceasta prevedere a fost modificata legea prin schimbarea unui singur cuvant si s-a prevazut ca valoarea punctului de pensie sa fie “maxim 45 %” din valoarea salariului mediu pe economie din anul precedent creinduse astfel posibilitate nelimitata de scadere a valorii punctului de pensie. In prezent valoarea punctulul de pensie se afla sub 40 % din salariul mediu pe economie.
Legea unitara a pensiilor leaga valoarea punctului de pensie atat de cresterea reala a salariului mediu pe economie din anul precedent si de inflatie conform prevederilor art 102 alin (2) din ultima varianta a legii unitare a pensiilor.
In legea unitara a pensiilor mai este prevazuta o corectie (la care va referiti dv), pentru cei care ies la pensie conform legii unitare a pensiilor cu intentia sa corecteze faptul ca in anul in care ies la pensie valoarea punctului de pensie se afla sub 43,3 % din valoarea salariului mediu pe economie din anul precedent. Explicatia privind cauza pentru ce aceasta prevedere se aplica numai celor care ies la pensie dupa adoptarea legii unitare a pensiilor ( si cei care au iesit anterior intrarii in vigoare a legii 263/2010 au pensia mica din aceiasi cauza) ne depaseste si putem presupune ca cel care a conceput legea a avut un interes personal limitat si aplicarea acestei prevederi tuturor depasea acest interes.
Deasemeni presupunand ca valoarea punctului de pensie va creste in anul urmator peste 43.3% din salariul mediu pe economie din anul anterior cel care a primit aceasta corectie va beneficia in continuare de ea.
Credem ca mai multe informatii vom afla din Normele de aplicare ale legii 263/2010.